Dr. Charles Hampden-Turner este un filozof britanic al managementului și un distins consultant de afaceri, cercetător universitar și co-fondator apreciat al THT. Charles a lucrat în calitate de consultant pentru companii de top, inclusiv Apple, Shell, BP, Digital Equipment, Consiliul Economic al Canadei, BBC, Philips, Nissan, DSM, Dow Chemical, AMD și Sematech.

Este recunoscut ca primul autor al “teoriei dilemei (sau paradoxului)”, explorată pentru prima dată în Maps of the Mind (1981). Charles și-a dedicat o mare parte din viață investigării complementarităților, tensiunilor, incertitudinilor și dilemelor.  

În mediul academic, Charles a efectuat cercetări ample în domeniul culturii de afaceri globale. A obținut masteratul și doctoratul la Harvard Business School și a primit premiul Douglas McGregor Memorial Award, precum și premiul Universității Columbia pentru studiul corporației. A câștigat bursele Guggenheim, Rockefeller și ale Fundației Ford. În prezent, lucrează la Judge Institute of Management Studies din cadrul Universității Cambridge. 

Charles este autorul a numeroase cărți, printre care Hărți ale minții, Cartografierea minții corporatiste, și Cultura corporativă: Cercuri vicioase și virtuoase. Împreună cu co-fondatorul THT, Fons Trompenaars, a fost co-autor al Cele șapte culturi ale capitalismului, Stăpânirea jocului infinit, Dezvoltarea competenței interculturale și 21 de lideri pentru secolul XXI.

““We can never grow to become great business leaders until we actively strive to embrace the behaviors and attitudes that feel most uncomfortable to us.””

Charles Hampden-Turner, co-fondator


feature

Podcasturi

We’re proud to present insights from Charles
în discuții cu Fons Trompenaars pe subiectele noastre principale 

[lc_get_posts post_type=”post” posts_per_page=”100″ category=”829″ orderby=”date” order=”desc” output_view=”lc_get_posts_card_view” output_number_of_columns=”2″ output_article_class=”shadow shadow-sm” output_hide_elements=”Title, Excerpt, Comments” output_excerpt_length=”25″ output_heading_tag=”h6″ output_link_class=”btn btn-outline-blue fa-solid fa-microphone mt-2″ ]

feature

Cărți și publicații

2021. A conceput China o cale superioară de creare a bogăției? Rolul valorilor seculare

2021. Cultură, criză și COVID-19: Marea resetare

2019. Capitalism in Crisis (Volume 1 & 2): What’s gone wrong and how can we fix it?

2015. Nouă viziuni ale capitalismului: deblocarea semnificațiilor creării de bogăție. Idei infinite.

2014. Manual de management transcultural.

2014. Concentrarea asupra dilemelor care provoacă managementul reputației în învățământul superior. International Journal of Educational Management, 28(4), 461-478.

2011. Riding the waves of culture: Understanding diversity in global business. Nicholas Brealey Publishing.

2010. Riding the waves of innovation. McGraw Hill Professional.

2010. Dilemele diversității: o nouă paradigmă a integrării diversității. World futures, 66(3-4), 192-218.

2009. Predarea inovării și antreprenoriatului: Building on the Singapore experiment. Cambridge University Press.

2009. Inovarea în contextul unei crize globale: Urmărind vârtejul recesiunii. Infinite Ideas Ltd.

2008. Construirea competenței interculturale: How to create wealth from conflicting values. Yale University Press.

2006. Inteligența culturală: este credibilă o astfel de capacitate? Group & Organization Management, 31(1), 56-63.

2005. The titans of Saturn. Londra: Cyan Communications.

2004. Managing people acros scultures. Chichester: Capstone.

2003. I0 Cultura și managementul în Singapore. Culture and management in Asia, 171.

2002. O lume în oglindă: a face afaceri în Asia. Managing across cultures: Probleme și perspective, 284.

2002. 21 de lideri pentru secolul XXI: cum gestionează liderii inovatori în era digitală. McGraw-Hill Companies.

1999. Există o nouă paradigmă? Copacul din grădină. Business Ethics: A European Review, 8(3), 177-185.

1999. Control, haos, control: O viziune cibernetică a creativității. Creativitate socială 2, 17-32.

1998. Riding the waves of culture. The McGraw Hill Companies.

1997. Cele șapte culturi ale capitalismului: Sistemul de valori pentru crearea bogăției în Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Germania, Franța, Suedia și Țările de Jos. Londra: Piatkus.

1997. Răspuns la Geert Hofstede. International Journal of Intercultural Relations, 21(1), 149-159.

1997. Stăpânirea jocului infinit: How East Asian values are transforming business practices. Capstone Ltd.

1995. Cele șapte culturi ale capitalismului: Sisteme de valori pentru crearea bogăției în Marea Britanie, Statele Unite, Germania, Franța, Japonia, Suedia și Țările de Jos. Londra: Judy Piatkus Publishers Ltd.

1994. Corporate Culture: How to Generate Organisational Strength and Lasting Commercial Advantage. Londra. Piatkus.

1993. Riding the wave of culture. Londra: Breatley.

1993. Dilemele buclelor strategice de învățare. Strategic Thinking: Leadership and the Management of Change, 327-346.

1992. Cartografierea dilemelor din Hanover Insurance. Planning Review, 20(1), 22-28.

1990. Crearea culturii corporative: de la discordie la armonie.

1990. Cultura corporativă: De la cercuri vicioase la cercuri virtuoase.

1990. Charting the corporate mind: soluții grafice la conflictele de afaceri. The Free Press.

1983. Gentlemen and Tradesmen. Routledge.

1982. Maps of the Mind. Macmillan Publishing Company.

1977. Comentariu asupra ”Celuilalt copil al lui Maslow”. Journal of Humanistic Psychology, 17(2), 25-31.

1976. Sane Asylum: Inside the Delancey Street Foundation. San Francisco Book Company.

1974. De la sărăcie la demnitate; o strategie pentru americanii săraci.

1973. Fabrica ca mediu opresiv și neemancipator. Muncitorii<‘ Control.

1971. Om radical. Duckworth.

1970. Sinergia ca optimizare a diferențierii și integrării de către personalitatea umană. Studies in Organizational Design, 187-196.

1970. Omul radical: Procesul de dezvoltare psiho-socială.

1970. O propunere pentru marketingul politic. Yale Rev. L. &Soc. Action, 1, 93.

1966. O ”teorie existențială a învățării” și integrarea cercetării grupurilor T. The Journal of Applied Behavioral Science, 2(4), 367-386.

Contribuții la
înțelegerea diversității culturale

One of the core principles espoused by Charles Hampden-Turner is the belief that embracing behaviors and attitudes that feel uncomfortable is crucial for personal and professional growth. He emphasizes the need for individuals to step out of their comfort zones and actively strive to understand and appreciate opposing viewpoints. This approach, referred to as “dilemma theory,” challenges the binary thinking prevalent in Western cultures and encourages the exploration of dilemmas as opportunities for learning and development.

Charles Hampden-Turner is a renowned consultant and author who has made significant contributions to the field of cross-cultural management. One of his notable contributions is the development of “dilemma theory,” which provides a framework for understanding and managing cultural differences in organizations.

Teoria dilemei, propusă de Hampden-Turner, contestă ideea de a privi diferențele culturale drept probleme care trebuie rezolvate. În schimb, el susține că diferențele culturale ar trebui privite ca dileme care trebuie acceptate și exploatate pentru învățare și creștere reciprocă. Conform teoriei dilemelor, practicile de management eficiente implică acceptarea comportamentelor și atitudinilor care creează disconfort și explorarea tensiunilor și paradoxurilor care rezultă din diversitatea culturală.

Hampden-Turner pledează pentru abandonarea perspectivei binare a binomului bine versus rău sau bine versus rău atunci când vine vorba de diferențele culturale. El încurajează persoanele și organizațiile să exploreze valorile și ipotezele care stau la baza diferitelor perspective culturale. Acceptând dilemele și angajându-se într-un dialog constructiv, Hampden-Turner sugerează că organizațiile pot găsi soluții inovatoare care să includă cele mai bune calități ale fiecărui grup cultural implicat.

Ideea-cheie din spatele teoriei dilemei este că, prin acceptarea activă a disconfortului și încercarea de a înțelege punctele de vedere opuse, persoanele și organizațiile pot naviga mai eficient printre diferențele culturale. Această abordare le permite să creeze o cultură corporativă care valorifică punctele forte ale diverselor perspective, conducând la creșterea creativității, colaborării și performanței.

Hampden-Turner’s work on dilemma theory has had a significant impact on the field of cross-cultural management and has influenced numerous organizations in their approach to cultural diversity. His insights have helped leaders and managers better understand the complexities of cultural differences and provided them with practical tools to bridge gaps, reconcile conflicting perspectives, and foster inclusive and productive work environments.

Împreună cu Fons Trompenaars, Charles se inspiră din diverse tradiții intelectuale, inclusiv din lucrările lui Gregory Bateson, Edgar Schein și Pierre Wack. Consultările lor sunt caracterizate de o combinație de teatru de gherilă corporatist, cu Hampden-Turner adoptând un rol comic gregar, iar Trompenaars conducând interviuri în profunzime. Abordarea lor se concentrează pe încurajarea înțelegerii și învățării reciproce, mai degrabă decât pe căutarea controlului sau conversiei.

Beyond their expertise in cultural diversity, Hampden-Turner and Trompenaars also offer insights into effective leadership. They argue that great business leaders possess the ability to embrace seemingly contradictory values in pursuit of long-term goals. Their book “21 Leaders for the 21st Century” profiles CEOs who exemplify this rare capability, highlighting the importance of balancing diverse perspectives and values.

The work of Hampden-Turner and Trompenaars reflects a blend of European and American perspectives. They acknowledge the American belief in the independence of personality from culture, which aligns with the aspirations of American companies seeking to become global players and reinvent themselves. Additionally, they express a fascination with Asian culture, particularly the Japanese concepts of shukanteki (subjectivity) and kyakkanteki (the guest’s point of view), advocating for adopting the guest’s perspective to bridge cultural differences.

Un exemplu notabil al activității lor este cazul fabricii AMD din Dresda, unde ciocnirile culturale amenințau succesul. Printr-o serie de întâlniri și discuții, Hampden-Turner și Trompenaars au facilitat integrarea echipelor americană și germană, valorificând punctele lor forte și creând un stil multicultural. Acest lucru a dus la o viteză de producție record și la reproiectarea cu succes a cipurilor, stabilind un avantaj competitiv cheie pentru fabrică.

Împreună cu Charles, Fons a adus contribuții semnificative la înțelegerea și gestionarea diversității culturale în afaceri. Abordarea lor, înrădăcinată în teoria dilemei și într-o profundă apreciere a diferențelor culturale, oferă perspective valoroase și soluții practice pentru companiile care se confruntă cu provocări culturale într-o lume din ce în ce mai interconectată. Munca lor a ajutat numeroase organizații să reducă decalajele culturale, să reconcilieze perspectivele conflictuale și să valorifice beneficiile diversității.